Domnule Cancelar,
Domnule Președinte
Domnule Guvernator,
Distinsă audiență,
Doamnelor și domnilor,
Este o plăcere să fiu cu dumneavoastră astăzi, aici. Chiar dacă sunt pentru prima dată în Alpbach, am auzit că este unul dintre cele mai inspirate locuri, pentru a face schimb de idei, gânduri și pentru a găsi soluții comune la provocările cu care ne confruntăm ca continent și planetă.
Astăzi, în această sesiune, trebuia să am o intervenție împreună cu președintele Van der Bellen, dar cu părere de rău, mă veți asculta doar pe mine în această parte a discuției. Sper foarte mult că președintele Van der Bellen se va recupera în curând și poate va putea chiar să vi se alăture în curând, în timpul șederii dumneavoastră în Alpbach. Îi doresc multă sănătate și recuperare rapidă.
Peste două zile, miercuri, Ucraina va sărbători, în mijlocul provocărilor fără precedent la adresa suveranității și integrității sale teritoriale, a 31-a aniversare a Zilei Independenței.
Este o zi pe care orice stat ar trebui să o marcheze în pace, prin sărbătorirea oamenilor, a realizărilor din trecut și a tradițiilor sale și, totodată, prin împărtășirea ideilor pentru un viitor mai luminos. În schimb, Ucraina astăzi se află în război. Timp de șase luni, luptă într-un război injust, pentru dreptul său de a exista ca stat în interiorul granițelor sale recunoscute pe plan internațional.
De asemenea, protejează integritatea noastră teritorială, independența noastră ca stat.
Luptă să ne țină pe toți în siguranță, să țină Europa în siguranță. Au nevoie de sprijinul nostru. Europa, noi toți, trebuie să ajutăm Ucraina.
Aș dori să-mi exprim cea mai mare admirație față de toți ucrainenii pentru curajul, rezistența și puterea lor interioară de a continua această luptă pentru supraviețuire, dreptate și libertate.
Suntem datori să construim o Europă puternică și rezilientă. O Europă care va fi capabilă să fie alături de toți cetățenii săi, de valorile și principiile pe care europenii le prețuiesc și pentru care ucrainenii au ales să lupte.
Ei, la fel, vor să facă parte din lumea liberă, unde fiecare are libertatea de a alege ce vrea să fie și ce viitor își dorește pentru copiii săi.
Cum construim o Europă puternică și rezilientă este întrebarea la care încercăm cu toții să răspundem acum, din pozițiile noastre respective, fiind la universitate, într-un ONG, fundație, instituție publică sau în sectorul privat.
Un lucru foarte clar este că numai împreună putem construi o Europă suficient de puternică și de rezilientă pentru a putea face față provocărilor de astăzi și de mâine.
Nu există un răspuns simplu la întrebarea cum să construim o Europă puternică și rezilientă, dar eu aș vrea să sugerez câteva subiecte pentru discuții: combaterea dezinformării, consolidarea securității energetice și tranziția mai rapidă către energia verde, lupta comună împotriva corupției și extinderea în continuare a proiectului de pace al Uniunii Europene.
1. Una dintre cele mai mari amenințări la adresa democrației în Europa de astăzi este dezinformarea. Trebuie să facem mult mai mult pentru a combate propaganda decât am făcut în ultimul deceniu.
De prea mult timp, UE a tratat acest subiect superficial, iar instrumentele utilizate au fost ineficiente.
Am văzut efectele propagandei și dezinformării în cazul unor alegeri din țările europene.
În Moldova, am devenit un teren de testare pentru noi instrumente de dezinformare. Le simțim consecințele puternice.
Astăzi asistăm la o adevărată campanie de justificare a războiului din Ucraina prin propagandă și dezinformare.
Și, din păcate, există mulți oameni care cad în această capcană, indiferent de țara în care trăiesc sau de limba pe care o vorbesc.
Este adevărat că este o graniță fină între libertatea de exprimare și stoparea dezinformării, dar propaganda și dezinformarea sunt printre cele mai mari pericole pentru democrație și trebuie abordate ca atare.
Avem nevoie de noi norme internaționale privind rețelele sociale, pe cât de nepopular ar putea părea acest lucru.
De exemplu, mai multe rețele de socializare nu reacționează niciodată la solicitările instituțiilor moldovenești de a suspenda paginile care distribuie sau promovează știri false despre război, despre Covid sau discursuri de ură.
Dacă am putea dezvolta unele mecanisme comune și le-am pune în aplicare împreună ca o comunitate internațională, proprietarii acestor rețele sociale nu ar mai putea ignora problema atât de ușor și am putea proteja democrația noastră de capcana narațiunilor false.
2. Pentru a deveni mai rezilientă, Europa trebuie să își asigure securitatea energetică și tranziția cât mai rapidă către energia verde. Această criză a demonstrat că Europa nu a investit suficient, la momentul potrivit, în propria securitate energetică.
Trebuie să reducă fragmentarea pieței, să-și diversifice mai mult aprovizionarea cu energie și să treacă mai rapid la energia verde.
O mai mare integrare energetică și investiții accelerate vor permite Europei să învingă strategia Rusiei sau încercările pe viitor ale oricărui alt actor de a slăbi Europa, utilizând energia drept armă.
De asemenea, va asigura tranziția către o energie mai curată și mai accesibilă.
Moldova nu este țara care să învețe Europa cum să facă acest lucru. Din păcate, în ultimele trei decenii, s-a făcut prea puțin în țara mea pentru a asigura independența energetică.
Criza energetică în care suntem prinși, riscă să fie folosită în mod abuziv pentru a destabiliza situația politică din țara mea.
Toată lumea din Europa se așteaptă la o iarnă dificilă, dar instabilitatea politică din Moldova, ca urmare a unor costuri ale vieții prea mari, ar fi dezastruoasă nu numai pentru noi, ci și pentru Occident și Ucraina.
Încă din primele zile de mandat, actualul guvern al Republicii Moldova depune eforturi consistente pentru consolidarea securității energetice a țării și diversificarea surselor noastre energetice.
Cel mai recent, Republica Moldova a fost inclusă în achizițiile comune de energie în cadrul planului REPowerEU, care are drept scop consolidarea securității energetice a continentului.
Așteptăm cu nerăbdare ca acest mecanism să fie pus în aplicare.
3. Europa trebuie să pună lupta împotriva corupției, la modul serios, pe agenda sa.
De data aceasta, ca o luptă comună, deoarece corupția s-a dovedit a nu avea frontiere.
Moldova a avut o experiență traumatizantă când s-a pomenit cu grupuri corupte la putere, care au slăbit semnificativ instituțiile statului.
Democrația a fost discreditată pentru că se prezentau drept guverne democratice și foloseau visul nostru European.
Unii oameni au ajuns să creadă că democrația este de vină pentru corupție și sărăcie.
Important este că cele mai mari jafuri din țara mea au fost săvârșite cu participarea unor companii sau bănci occidentale.
Schemele de spălare a banilor, celebrul sau infamul furt bancar de 1 miliard de dolari – toate acestea s-au întâmplat chiar cu implicarea unor bănci din UE sau a unor companii offshore din țări cu democrații consolidate și cu instituții anticorupție puternice.
Moldova a pierdut mulți bani, care altfel ar fi fost investiți în securitatea energetică, spitale, școli, drumuri și universități pentru oameni.
Acum ne străduim să recuperăm atât bunurile furate, cât și, cel mai important, timpul pe care l-am pierdut în ultimele trei decenii.
Și acesta este un proces foarte dificil.
De aceea avem nevoie de mecanisme clare de cooperare internațională, astfel încât banii murdari din democrațiile fragile să nu mai fie acceptați în alte țări și în cazurile în care lucrurile s-au întâmplat deja – să putem recupera banii furați și să aducem hoții în fața justiției.
Nu este acceptabil atunci când când cei care fură și distrug instituțiile democratice din țările noastre, își iau capitalul și trăiesc frumos în țări cu democrații consolidate, bucurându-se de respectarea drepturilor omului și a serviciilor publice de înaltă calitate.
Trebuie să îmbunătățim instrumentele internaționale de asistență juridică reciprocă pentru a face recuperarea și restituirea activelor mai rapide și mai eficiente.
Putem crea echipe comune de anchetă, mecanisme de asistență juridică reciprocă sau putem crea măsuri pentru recuperarea directă a bunurilor prin proceduri civile.
Putem crea o platformă juridică internațională pentru schimbul de informații pentru autoritățile de integritate.
Cu toții ar trebui să aplicăm reguli mai stricte privind finanțarea partidelor politice.
Trebuie să ne unim eforturile comune pentru a crea noi reguli și norme internaționale care să împiedice persoanele corupte să părăsească țara și să ia cu ele bunurile dobândite ilegal.
4. UE trebuie să ofere o perspectivă de aderare clară și credibilă țărilor candidate, care au o determinarea politică puternică de a se alătura familiei europene a națiunilor și voința de a pune în aplicare reformele necesare.
Extinderea poate favoriza pacea și stabilitatea în Europa și poate aduce prosperitate tuturor.
Moldova și Ucraina vor să facă parte din UE.
Aș dori să profit de această ocazie și să mulțumesc Austriei și tuturor statelor membre ale UE pentru votul lor de încredere în cadrul reuniunii Consiliului European din iunie, când Moldova și Ucraina au primit statutul de țări candidate pentru aderare la UE.
Moldova este o țară europeană, cu o istorie europeană, limbă europeană, cultură europeană și sistem politic european. Împărtășim idealul unei Europe pașnice, unite și prospere.
Prin aderare, UE a ancorat democrațiile Greciei, Spaniei și Portugaliei pe măsură ce ieșeau din dictatură și, oferind o perspectivă europeană Balcanilor, a stabilizat regiunea după Războaiele Iugoslave.
Acum trebuie să o facă din nou – prin extinderea în regiunea noastră volatilă.
Și, în sfârșit, dacă Europa dorește să aibă un rol mai activ pe scena mondială, trebuie să ne amintim și să găsim consolare în valorile noastre - trebuie să ne reamintim de ce facem ceea ce facem, de ce ne asumăm unele poziții și ne promovăm politicile.
Spun "noi" pentru că sunt încrezută că marea majoritate a moldovenilor împărtășesc aceleași credințe.
Împărtășim un set de valori care pun individul, persoana, viața și bunăstarea sa în centrul fiecărei decizii, al fiecărui proiect și politică.
Viitorul pe care îl construim, împreună, subliniază valoarea și potențialul fiecărei persoane. Este o societate care prețuiește rațiunea, știința, munca, dar și diversitatea și compasiunea. Și, după cum arată experiența, a oferi oamenilor libertate și șansa de a tinde spre fericire este, de asemenea, o gândire economică sănătoasă. Țările europene au creat ceea ce este probabil cel mai uman și prosper model disponibil pentru oameni astăzi.
În concluzie, o Europă mai rezilientă are nevoie de oameni, societăți, instituții și state mai reziliente. Cu toții trebuie să fim un exemplu. Asta încercăm să facem astăzi în Moldova.
Vă mulțumesc.